Povestea unei revoluții în domeniul nașterii
Metoda HypnoBirthing este una dintre cele mai cunoscute abordări ale nașterii, care promovează o experiență de naștere liniștită, conștientă și fără frică. Această metodă a fost dezvoltată de către Marie Mongan, o femeie care a traversat un parcurs personal profund, plin de încercări și descoperiri, ce au dus la conceperea unei tehnici care acum ajută mii de femei din întreaga lume să aibă o naștere pozitivă. Istoria HypnoBirthing este o poveste de auto-descoperire, curaj și schimbare profundă în modul în care nașterea este privită și trăită.
Originea conceptului HypnoBirthing se inspiră din lucrările medicului englez Grantly Dick-Read, autorul cărții Childbirth Without Fear, publicată în 1944. Dick-Read susținea că nașterea este un proces natural, iar frica și anxietatea sunt principalele cauze ale durerii în timpul travaliului. Marie Mongan a combinat ideile lui cu tehnici moderne de relaxare și hipnoză, rezultând o metodă care încurajează femeile să folosească respirația controlată, vizualizarea și tehnicile de relaxare profundă pentru a avea o experiență de naștere mai liniștită și mai confortabilă.
Te invit acum să călătorim împreună prin istoria HypnoBirthing:
Fascinația pentru bebeluși, încă din copilărie
Marie Mongan a fost de mic copil fascinată de bebeluși și i-a asociat cu niște îngerași… așa i se și părea că arată bebelușii.
Adorația sa față de bebeluși s-a manifestat inițial prin dorința de a avea „o păpușă-bebeluș reală”, ceea ce s-a și întâmplat cu ocazia primului Crăciun iar apoi nu s-a despărțit de păpușa sa perfectă pentru săptămni întregi.
Când avea în jurul a 5 ani a avut și ocazia să observe îndeaproape bebelușul vecinilor. Aceată experiență i-a confirmat convingerea: bebelușii arăta exact ca îngerii din imagini, chiar dacă nu au aripi.
Șocul primului contact cu desfășurarea nașterii: O poveste de teamă și confuzie
Pe vremea când era încă mic copil, a auzit întâmplător, la o intâlnire în sufragerie a mamei sale cu prietenele, despre o poveste de naștere cu multe provocări și învăluită în teamă și pericol. O poveste care nu se potrivea deloc imaginii pe care o avea ea despre bebeluși și care a făcut-o să fugă în camera sa cu ochii plini de lacrimi. O poveste pe care a mai auzit-o de atunci pentru că… era chiar povestea nașterii sale. O ăpveste care a adus în sufletul Mariei Mongan un puternic sentiment de vinovăție pentru modul în care i-a afectat mamei sale corpul și pentru chinul prin care aceasta a trecut.
De la povestea mamei sale la o filozofie despre naștere: Motivație în loc de frică
Pe măsură ce a crescut s-a conturat în jurul ei un mesaj clar despre naștere, pe care îl auzea în mod repetat: „Nașterea este înfricoșătoare și periculoasă”. Ba mai mult, avea senzația că femeile din acea perioadă se preocupau cel mai adesea de greutățile de a fi femeie și de pericolele nașterii..
Deși ar fi putut cu ușurință să urmeze calea victimizării și să ajungă atât de speriată de naștere încât să o evite total sau să aleagă o naștere prin cezariană, totuși povestea propriei nașteri a stat la baza motivației sale și a transformat-o în susținătoarea nașterii instinctive și naturale. În loc să dezvolte o frică de naștere, a dezvoltat o filozofie despre naștere.
Descoperirea care i-a schimbat viața: Nașterea fără frică
În anul 1990, chiar când se pregătea pe subiectul nașterii naturale pentru un proiect școlar, a apărut în revista Life un articol cu următorul titlu pe prima pagină: „Nașterea fără frică”, alături de o fotografie cu o tânără mamă ținându-și nou-născutul în brațe și subtitlul: „O tânără mamă își aduce copilul pe lume fără frică și cu puțină durere.”
Articolul vorbea despre un program desfășurat la Spitalul Grace New Haven din Connecticut, care adopta teoriile lui Grantly Dick-Read, un obstetrician englez care a luptat cu fermitate pentru acceptarea și recunoașterea faptului dovedit că nu este nevoie de durere severă și prelungită în cazul unei nașteri normale și necomplicate.
Acel articol și cartea scrisă de Grantly Dick-Read, pe care și-a cumpărat-o la scurtă vreme, au avut un profund impact în parcursul Mariei Mongan.
Citind Childbirth Without Fear se simțea de-a dreptul extaziată să țină în mână o carte în care este prezentat totul în deplin acord cu ceea ce ea simțea legat de naștere. Această carte i-a validat credința că nașterea normală este mai degrabă o filozofie și o credință decât o tehnică sau o metodă.
De asemenea Marie a fost surprinsă să descopere că autorul susținea aceste teorii în fața comisiilor medicale și asociațiilor de profil încă din anii 1920 și începutul anilor 1930, dar că între timp fusese redus la tăcere și ridiculizat și fiind chiar și amenințat cu suspendarea licenței medicale.
Prima naștere: Un travaliu fără durere, dar o experiență umbrită de intervenții fără acordul său
Marie Mongan, în timpul primei sale sarcini, a aplicat tehnici de relaxare profundă inspirate dintr cartea scrisă de Grantly Dick-Read reușind să accepte pe deplin ideea că frica este inamicul din sala de naștere. Pe atunci, știa puține despre hipnoză și nici nu realizase că ceea ce practica era, de fapt, autohipnoză.
Deși pregătirea i-a facilitat un travaliu natural până aproape de expulzie adică aproximativ 2 ore, intervențiile medicale de rutină din acea perioadă, au condus la o experiență traumatizantă: a fost imobilizată și anesteziată împotriva voinței sale și copilul a fost extras cu forceps. Deși bucurăasă pentru travaliul impecabil, simțea și dezamăgire: a fost lipsită de șansa unei nașteri complet naturale. Autoarea a rămas convinsă de eficiența pregătirii naturale și a privit această experiență ca pe o lecție pentru viitor.
Două nașteri, aceeași dezamăgire: Determinarea pentru schimbare
Nașterea celui de-al doilea fiu al meu a decurs la fel de incomplet, din aceleași motive. Travaliul a fost puțin mai scurt și frumos. Dar, din nou, chiar dacă i-a reamintit doctorului său intenția ei de a naște natural, acesta nu era acolo; și nu a lăsat nicio instrucțiune pentru asistente. Ele au refuzat să o lase să nască pur și simplu copilul. Așa că, la fel ca și data trecută, s-a trezit cu o stare de rău și am fost bolnavă toată noaptea. Din nou i s-a spus că are un băiat și că va putea să-l vadă și să-l țină în brațe abia dimineața. Atunci și-a jurat: „Niciodată din nou!”
A treia șansă: Experiența unei nașteri cu adevărat naturală
După două nașteri la care a fost împiedicată să aibă experiența firescului și a naturalului, autoarea l-a confruntat pe medicul său, înainte de a treia sarcină, cerându-i asigurări ferme că îi va susține dorința de a naște natural și că va fi prezent. De asemenea, a solicitat ca soțul său să fie alături de ea în sala de nașteri, o cerere neobișnuită în anii ’50, când tații nu aveau acces în aceste spații. După o discuție sinceră, medicul a fost de acord.
Nașterea a decurs rapid și armonios, iar Marie Mongan a avut ocazia să-și țină fiica în brațe imediat după naștere, o experiență rară pentru mamele din acea vreme. Nașterea a fost atât de remarcabilă încât personalul spitalului a vorbit cu entuziasm despre cât de extraordinar s-a desfășurat totul. Totuși meritele pentru această naștere au fost umbrite de remarca unei asistente: „Dar ea are doar 2,8 kilograme. Cred că oricine poate naște un copil atât de mic fără prea multă dificultate.”
Cea de-a patra naștere: Încă o naștere naturală 100%
Ultimul său copil s-a născut doi ani mai târziu, cântărind 3,8 kilograme, după doar puțin peste o oră de travaliu și naștere. Nu s-au făcut comentarii atunci despre greutatea lui însă nașterea a fost la fel de spectaculoasă precum cea a Maurei.
A crezut cu această ocazie că a deschis calea pentru toate celelalte femei, cel puțin în acea comunitate. Singurul comentariu al medicului său a fost că era uimit că cineva ar putea îndura atât de multă durere fără să o arate. A trecut mult timp până când a mai avut loc o naștere naturală intenționată în acel spital.
Când a luat totuși naștere metoda HypnoBirthing?
Mulți ani mai târziu, când fiica sa, Maura, a rămas însărcinată, nevoia de a pune toată experiența sa pe hârtie nu a mai putut fi ignorată. Profesorul din ea a forțat-o să compună o mică carte pentru Maura și cele două prietene ale sale.
Succesul experienței nașterii Maurei și a prietenelor sale a reprezentat fundamentul cursului HypnoBirthing, pe care l-a dezvoltat ulterior pentru alte femei interesate de o naștere naturală și pozitivă.
HypnoBirthing s-a răspândit rapid, datorită rezultatelor pozitive și satisfacției femeilor care l-au urmat. Marie Mongan a publicat prima carte HypnoBirthing ™ – A Celebration of Life 1989, iar de atunci metoda a devenit una dintre cele mai populare abordări ale nașterii naturale, fiind adoptată de educatori prenatali și practicanți în întreaga lume.
Cea mai recentă carte a sa, HypnoBirthing ™ – Metoda Marie Mongan, este acum disponibilă în principalele librării și prin intermediul Institutului HypnoBirthing™.
Aștept ziua în care toți asistenții la naștere vor deveni mai sensibili la aspectele emoționale și spirituale ale nașterii. – Marie Mongan
Despre Marie Mongan ca profesionist:
Marie (cunoscută mai ales ca „Mickey”) a fost autorizată de Statul New Hampshire ca și consilier și certificată ca hipnoterapeut, hipnoanestezist și instructor de hipnoterapie. Ea a primit numeroase premii pentru serviciul deosebit și realizările în practica hipnozei, inclusiv Premiul Președintelui acordat de National Guild of Hypnotists în 1995. În 2000, i s-a oferit prestigiosul premiu NGH Charles Tebbetts pentru contribuția sa în „răspândirea luminii” și creșterea conștientizării asupra hipnozei. În 2005, a devenit prima femeie care a primit cel mai înalt premiu acordat de National Guild – Rexford L. North Award.
Moștenirea lui Mickey: Continuarea Viziunii pentru Nașteri Pozitive cu HypnoBirthing
Marie Mongan a trecut în neființă în iunie 2019, însă echipa și educatorii de la HypnoBirthing International continuă să-i ducă mai departe visul și viziunea nașterilor pozitive și cu blândețe, pentru toate familiile.